Good Movies: Skritek

După penuria de filme bune din ultima vreme, am dat peste Skritek, filmul cehului Tomas Vorel.

Prezentat într-un limbaj universal (o să întelegeti din primele scene la ce mă refer), filmul prezintă povestea unei familii cehe, mutate de la tară la oras (proces cunoscut si pe la noi in perioada nu de mult apusă), o poveste ironică despre ce înseamnă de fapt viata umană si presărată cu elemente fantastice care să contrasteze cu realitatea.

Deosebit de original în realizare, filmul pune pe tapet mai multe teme ale existentei umane:

(Mai jos apar informatii despre actiune, asa că poate mai bine vedeti filmul înainte să cititi ce scrie :) )


În primul rând se poate vorbi de tema conditiei sociale - cei doi soti au evident o educatie redusă, au venit la oras pentru locuri de muncă rutinare (tăiat animale la abator respectiv casier la supermarket), ea e sotie si mamă devotată - care începe să clacheze sub stress, el e trecut de vârsta mijlocie si începe să caute iesirea tipică din criză printr-o blondă frivolă.
Tema a doua poate fi chiar căsnicia (familia) - aflată sub presiune. Infidelitatea, apărută tipic la generatia adultă (el o înseală pe ea) e completată (sau contrapunctată poate) de infidelitatea la generatia tânără - prietena băiatului familiei alegând să-l lase pentru un tip cu o imagine mai cool (desi e foarte evident o alegere gresită).

Aceste teme sunt completate de imaginea politistilor care trec cu vederea anumite incidente ale copiilor periati si plătiti de părinti, de tema părintelui autoritar (EL) care impune disciplina în timp ce EA le oblojeste "rănile", sau de imaginea intrigantului - baba care vede tot, stie tot si de care nu ai cum să te ascunzi (stiti si voi din astea:) ) sau de vesnicele filme cu multe împuscături la care toată familia - precum si vecinii privesc seară de seară.

Dar poate cea mai interesantă temă este cea a societătii în sine - a oamenilor aflati în sclavie fată de un sistem care pe o parte bagă animalele la abator, inăuntru le taie (imaginile de acolo sunt incredibile!) apoi le procesează , si le scoate pe cealaltă parte direct în supermarketul de unde aceeasi oameni îsi fac cumpărăturile.
Mai mult, oamenii sunt formati intentionat - sunt conditionati să fie asa prin educatie. Fata cea mică se simte total depăsită de teoretizările si abstractizările de la ora de matematică, preferând să trăiască în imaginatie (care se materializează ulterior) - fără să-i pese cuiva real de ea si de preocupările ei (ci doar de rezultatele scolare!), iar băiatul învată mereu despre anatomia vacilor pe care tatăl sau (si în foarte putin timp el) le taie la abator.
Scoala, în forma ei curentă - te pregăteste deci să fii un bun discipol al sistemului neosclavagist, în care fiinta umană e redusă la o rotită într-un angrenaj fără scop (sau cu un scop ascuns).
De fapt - acest lucru nu doar că se întâmplă în realitate - dar e si scopul declarat al formării scolare: pregătirea elevilor / studentilor pentru piata muncii. La mai toate nivelurile (politicieni, experti în educatie) - se caută metode de eficientizare a procesului, de grăbire a benzii rulante pe care ies economisti, ingineri, muncitori...
Nimeni nu se preocupă de oameni, nimeni nu pune problema în termeni de dezvoltare a capacitătii umane de întelegere si creatie, iar senzatia e accea că si noi suntem niste purcei din turmă dusi spre electrocutare, tăiere si plasare în raft.

Tiparul si iesirea din tipar sunt puse fată în fată: duritatea imaginilor din abator contracarată de imaginatia copiilor si de elementele fantastice care prind viată (si salvează cumva situatia) într-o manieră (auto)ironică, perfect stilizată, cu accent pe grotescul comic al situatiilor iar efectul este unul coplesitor: nu stii dacă să râzi, să plângi sau să pornesti o revolutie...

P.S. Dacă vedeti filmul, mai gânditi-vă la o chestie: Băiatul familiei (skaterul) este fiul regizorului. Uitati-vă care sunt activitătile preferate ale personajului, cum sunt ele portretizate si gânditi-vă la ceva - V-ati pune copilul să joace un asemenea rol? :)