Deseori mi se întâmplă ca o carte sau un articol pe care îl citesc să-mi producă o reactie pe linia revelatei - de parcă rândurile citite au fost scrise special pentru mine, sau poate chiar sunt o verbalizare a unor gânduri existente în neuronii mei, dar care nu reusesc sa se coaguleze (prin mine) asa de coerent si corect.
Un astfel de articol este cel al lui Andrei Plesu, din Dilema Veche (nr. de noiembrie), din care as surprinde esenta in următoarele fraze:
E esenţial să triezi, să pui bine accentele, să temperezi impulsul cogniţiei gratuite, oricît de ispititor şi de „nobil“ s-ar prezenta acest impuls. Curiozitatea trebuie să fie orientată, să aibă un „sens“ (adică o direcţie), să fie însoţită mereu de un discernămînt drastic. [...] În materie de cunoaştere, „tinereţea fără bătrîneţe“ e o formă de imaturitate. În cel mai bun caz, ea se va epuiza într-un enciclopedism factice, fără temei şi fără ţintă.
Unul din riscurile majore ale gazetăriei e valorificarea deviantă a curiozităţii. [...] Gazetăria proastă stimulează o curiozitate vicioasă, nediscriminatorie, absorbind la fel de isteric scandalul politic, zvonul apocaliptic, divorţul unei vedete şi dispariţia unui copil. [...] Gazetăria proastă produce nesimţiţi şi bezmetici. Pentru clienţii ei, anything goes, adică nimic nu contează. Cînd totul e la fel de important, nimic nu merită luat în serios.
După cum reflectam si eu în finalul acestui post despre generatia Y, atentia ne este atrasă în (prea) multe directii - să poti selecta ce te interesează (pasionează) îmi pare mai mult ca oricând un obiectiv al oricărui individ...
sâmbătă, noiembrie 08, 2008
Selectii
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu