Open source business model?

Din toate lucrurile care mă preocupă la nivel profesional, cred că niciuna nu e atât de missunderstood ca software-ul open source si modelul de business open source. Desigur, într-o societate care se străduie să prindă din urmă ce au altii (în termeni de bunăstare) nu putem concepe să sărim etape (să nu dăm si noi cu capul unde au mai dat altii) de frică să nu tărăgănăm si mai tare lucrurile.
Zilele trecute, încercând să propun utilizarea uneia din cele mai cunoscute platforme de publishing pe internet (drupal) m-am lovit de diverse răspunsuri (piedici) printre care unele total în afara oricărui subiect, dar si de unul care cred că undeva are o logică (desi premisele sunt false): dacă platforma e gratis, si nu o cumpărăm de la nimeni, pe cine tragem la răspundere când ceva nu funtionează?
Prima premisă falsă e aceea că în cazul în care dai banii pe ceva, poti trage la răspundere pe cel care ti-a dat produsul, în cazul în care ceva merge prost. Dacă era asa, ar fi trebuit să fie un reprezentat Microsoft zi de zi la noi la universitate, pentru că zilnic avem probleme cu lipsa unor drivere, cu PC-uri care se restartează din senin, cu Word-uri care se blochează sau nu fac ce ar trebui să facă.
A doua premisă falsă e aceea că dacă nu dai bani pe un produs, acel produs nu e bun. Asocierea asta, între pret si calitate, pe care am învătat-o si eu prin liceu (pe la economie) nu mai functionează într-o societate informatizată. Prefer un produs informatic cu codul la vedere (să pot vedea toate instructiunile, tot ce se află în spate) produs de o comunitate de oameni pasionati de ceea ce fac, decât un produs cu hibe ascunse produs de o firmă care trebuie să producă profit si cu niste angajati care trebuie să găsească cea mai rapidă solutie, nu cea mai bună...

Apropo de modelul open source, iată un filmulet interesant (din 2006!):