vineri, aprilie 18, 2008

program flexibil

Ador la nebunie programul flexibil. Sunt zile în care stau la scoală cu diverse treburi de la 9 la 19, sau zile când merg doar de la 11 la 12. Sunt zile când lucrez până noaptea târziu la 2 - 3 sau zile când stau la bere de dimineată până seara. Apropo de asta, am primit (via Dana ;) următorul mail. E foarte tare. Cititi-l, dacă vă permite programul:

Salut prietene. Ce faci? Ai putin timp liber? Aaa, esti ocupat...
Inteleg.
Deci nu iesim la o vorba in parc, pe banca, cu berea in mana... Ei, iarta-ma. Stiu ca ai treaba si eu te retin cu maruntisurile mele. Stiu, nu mai trebuie sa-mi spui. Apropos, ai vazut ce soare misto e azi afara?
Ai vazut cat e de misto? Stiu, n-ai avut timp.
E drept, tu ai mult de munca, ai responsabilitati. Iarta-ma, prietene, iarta-ma! Da' ieri? Ieri ai vazut ce vreme naspa? Uitasem. Nici ieri... Stiu, sunt aberant cu cicaleala asta.

Asa e, unii muncesc din greu, iar altii o freaca. Ai dreptate. Ar trebui sa-mi iau si eu un job adevarat, bine platit, cu responsabilitati, cu termene limita foarte stranse etc, etc.
Ai dreptate.
Ar trebui sa-mi iau asa ceva. Iti promit ca, cu prima ocazie, o sa ma interesez. Ce sa caut? "Pachet salarial atragator", "lucrul intr-o echipa tanara si dinamica", "mediu creativ", "posibilitatea unei cariere stra luci toare"? Zi-mi, te rog, ce sa caut. Si cum sa ma prezint la interviu? La costum? Ala de la BAC merge? Nu? Atunci ceva de la Zara? Poate...
Si ce sa spun? Ca sunt deschis oricarui challenge, ca sunt o persoana competitiva, ca sunt creativ si ca ador lucrul in echipa? Cam asa, nu? Da' platesc bine, nu?
Aha, salarii bune, de multinationala... Ce-i aia? O firma care are filiale peste tot in lume si lucreaza cu aceiasi clienti, drept pentru care si-a deschis filiala si aici? Deci asta e o multinationala... Nu, ca nu stiam. Si programul cum e? Cum zice in ziar, "flexibil"? Aha, si ce inseamna flexibil? Ca vii cand vrei tu si pleci cand vrei tu, daca ti-ai terminat treaba? Nuuu? Pai ce, atunci? Cum adi ca: vii la ora fixa si iti arati flexibilitatea de a sta peste program? Macar te platesc pentru ore suplimentare? Nu te platesc? Pai de ce? Ca nu e in politica companiei? Si atunci de ce faci ore
suplimentare? Asta e in politica companiei? Asa, adi ca aici e... Am inteles. Deci castigi bine. Ma rog, foarte bine. Daca asa numesti tu un salariu confidential... Hei, stai, ca nu te iau peste picior. Ziceam doar ca un salariu confidential inseamna, mai nou, un salariu bun. Si daca te mai ajuta si ai tai cu ceva bani, chiar ai putea sa o scoti la capat in fiecare luna. Nu, ma, nu, nu fac misto, da' daca nu-mi zici cat castigi...

Stiu ca ai masina de la serviciu, ai laptop, ai telefon. Dar mai stii cand ai vazut ultima data alta lumina decat cea de neon? Cam inainte de angajare, nu? Misto, ce sa zic. Si-acum hai sa vorbim serios. Stii, prietene, ca ai niste drepturi?
Stii, nu? Cica, in conformitate cu legislatia tarii unde traiesti (!?) si lucrezi, programul tau de lucru e de maxim 8 ore pe zi? Stiai ca orele suplimentare se platesc dublu? Stiai ca ai week-endul liber (sambata si duminica)? Stiai? Aha, si daca stiai, de ce accepti toate conditiile lor fara sa cracnesti? Doar pentru ca vrei sa avansezi? Pentru ca vrei sa
fii un tanar (parul alb, dintii slabi, vlaga lipsa la doar 30 de ani) de succes? Doar pentru asta? Pentru ca vrei sa fii fruntas la oras?
Beton.
Dar pot sa-ti spun ceva? Stii ca refuzul tau de a trai o viata normala (program inflexibil, ore suplimentare platite, week-enduri libere, iubita/sotie, copii, timp liber, dragos te, sentimente, viata, ce mai) inseamna ca refuzi si altuia sansa de a avea o viata? Stii ca respiri aerul unuia care chiar vrea sa traiasca? Stii ca mananci mancarea unuia care
chiar are nevoie de ea? Stii ca apa plata pe care o sugi din bidonul companiei ar prinde foarte bine unuia caruia i-ar folosi la supravietuire? Stii ca fu**i (rar, ce-i drept) femeia care, daca nu te-ar fi cunoscut, ar fi avut parte si de placere, nu doar de pie-chart-uri? Stii ca esti un impostor, prietene?
Zi: stii? Stii ca ai tai nu te-au nascut sa fii un robotel? Stii ca-si doreau un copil care sa-i sune de ziua lor, de Craciun, de Pasti? Stii ca, de fapt, pe nimeni nu intereseaza ca tu lucrezi pentru compania x, cu profituri de z miliarde? Chiar stii? Nu, prietene, habar n-ai. Da' habar n-ai. Altfel, nu-i lasai pe aia pentru care lucrezi sa te sinucida lent, dar sigur. Sa-ti fie tarana usoara, prietene, si, daca tii mortis, sa-ti fie de la Decoflora, ca doar n-ai
muncit de pomana pana la 32 de ani!

Va felicit pentru ca ati reusit sa cititi acest mesaj pana la sfarsit.

Multi l-ar fi citit doar pana la jumatate, ca sa nu piarda timpul. Atat de valoros in aceasta lume globalizata.

Un comentariu:

ina spunea...

mi-a placut....